Paradisul cireşelor de la Ostrov. Iunie, luna recoltei cu 600 de culegători
agrointeligenta.ro
Iunie este luna cireşelor la Ostrov, unde zilnic vin la cules peste 600 de muncitori. Se trudeşte la foc continuu mai ales că în câteva săptămâni trebuie culese 84 de hectare de cireşi. Producţia merge în mare parte la export. Dacă anul trecut ea a fost compromisă aproape total din cauza ploilor, în 2013 pomii sunt pline de fructe. Cei de la Domeniile Ostrov – compania care administrează circa 400 ha de pomi fructiferi şi 1300 hectare de viţă de vie – vorbesc chiar de o producţie mai mare cu 80% faţă de anul trecut. La cireşe, cel puţin, aceasta merge de la 15 tone până la 20 de tone la hectar, în funcţie de soi. Trebuie menţionat însă faptul că plantaţiile sunt irigate, acţionarii de la Ostrov alegând varianta irigaţiilor prin picurare.
Oferta de cireşe este foarte variată, de la Boambă de Cotnari, Van, Stella, Artizanu până la Drăganu, producţia luând în mare parte calea exportului în stare proaspătă, în special către Rusia.
În acest an (cel puţin deocamdată), producţia este bună şi la celelalte specii. Din cele 318 hectare de livezi pe rod, 155 hectare reprezintă livada de cais, 84 hectare cea de cireș, iar restul este plantat cu piersici, nectarini, pruni, visini și nuci.
„Pentru 2013 estimăm că producția va ajunge la aproape 6.000 de tone de fructe, în special caise, piersici și prune în creștere substanţială față de producția de anul trecut. Prognoza noastră se bazează pe investițiile realizate în ultimii ani în tehnologiile moderne de producție și în sistemele de irigare și fertilizare. În acest moment nu mai avem nicio suprafață de pomi fructiferi neirigată”, declară Oana Belu, acţionar Domeniile Ostrov.
Compania cumulează o suprafață totală de livadă de aproape 400 de hectare de pomi fructiferi, din care 318 hectare sunt pe rod, restul aflându-se în programe de plantare demarate în ultimii doi ani.
Aproximativ 70% din producţia de fructe de la Dunăre merge la export. „Principalele țări în care exportăm fructele produse în livezile de la Domeniile Ostrov sunt: Rusia şi țările ex-sovietice, Germania, Cehia sau Austria. Lucrăm asiduu să ne extindem și către alte piețe europene. Pe mesele românilor ajung acum circa 30% din producţia de fructe a Domeniilor Ostrov, însă în ultimul an cererea pentru fructele autohtone a crescut mult peste nivelul estimat”, declară Belu.
Turism vini-viticol la Dunăre
Începând cu această lună, Domeniile Ostrov deschide primele facilităţi de turism vini-viticol de la Dunăre. Acţionarii companiei vor să atragă turişti nu doar de la noi, ci şi străini, mai ales că zona este foarte generoasă, atât ca peisaj, cât şi din punctul de vedere al tradiţiei. Vestigiile istorice din zonă, precum şi mănăstirea Dervent, de exemplu, pot deveni cu uşurinţă obiective turistice. În plus, Domeniile Ostrov este şui un centru cultural, aici se organizează anual Tabăra de creație Durostorul -Terasele Dunării, la care participă artişti plastici romȃni şi străini.
„Domeniile Ostrov reprezintă una dintre cele mai mari plantații de potgorii şi livezi din Sud-Estul Europei. Intenţionăm ca în anii care vor urma Domeniile Ostrov să devină un punct de atracţie pentru turiştii agențiilor de turism din Romȃnia şi din ȋntreaga lume. In viitor dorim ca vasele de croazieră care merg pe Dunăre din Vestul Europei până la Marea Neagră să se oprească şi la noi”, declară Oana Belu.
Până la sfârşitul anului, acţionarii de la Ostrov şi-au propus să investească 4 milioane de euro în mai multe capacităţi de cazare. Hotelul Dionis cu o capacitate de 8 camere este pregătit să primească deja turişti, iar în câteva luni va fi finalizat şi un complex de vile de 16 camere. În decursul acestui an la Domeniile Ostrov va demara construcţia unei pensiuni turistice de 15 camere, a unui complex de agrement ecvestru cu alte 15 camere, un restaurant cu specific dobrogean de 250 de locuri, dar şi cu 10 apartamente. Proiectul de turism vini-viticol include şi un Centru Oenologic de afaceri şi cooperare transfrontalieră, cu facilități de cercetare ȋn domeniul viti-viticol.
