Reforma agrară din 1864: 406.429 țărani au fost împroprietăriți cu loturi de teren agricol
agrointeligenta.ro
Împroprietărirea țăranilor români prin reforma agrară din 1864 a pus bazele a aceea ce noi astăzi numim agricultură națoonală. Unirea celor două principate, Moldova cu Țara Românească, realizată de Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, a fost primul pas ce a contribuit la evoluția agriculturii.
Încă din acele vremuri, agricultura a fost una dintre cele mai importante ramuri ale economiei. Marile transformări produse în agricultură au avut efecte încă din 1864, o dată cu reforma agrară, o măsură luată pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii au fost eliberați de sarcinile feudale, intrând în posesia loturilor de teren agricol distribuite în acea perioadă în funcție de numărul de vite deținute.
Aplicarea reformei agrare din 1864 s-a încheiat în 1865, perioadă în care un număr de 406.429 țărani au fost împroprietăriți cu loturi de teren agricol, pe o suprafață de 1.654.964 ha. După reforma agrară din 1864, din secolul al XIX-lea, pământurile acordate au fost insuficiente pentru familiile din sectorul rural, iar țăranii împroprietăriți nu au fost susținuți pentru a deveni fermieri de succes. Mai mult, nu toți țăranii au fost împroprietăriți. Astfel că urmează încă două reforme agrare cu mare amprentă asupra lucrătorilor de pământuri, cea din 1921, respectiv cea din 1945. În timpul reformei agrare din 1921 țăranii devin stăpâni pe pământurile lor și se eliberează de toate poverile impuse de moșieri. Reforma din 1945 a fost făcută de cei ce conduceau țara în acea perioadă, obiectivul lor important fiind împroprietărirea țăranilor nevoiași.
În Transilvania, reforma agrară care a stat la baza împroprietăririi țăranilor, asigurându-li-se astfel existența, s-a realizat după 1 Decembrie 1918 când s-a înfăptuit Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român, hotărâtă de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Astăzi, doar la nivelul Transilvaniei – zona ce cuprinde județele Bistriţa-Năsăud, Cluj, Brașov, Covasna, Hunedoara, Harghita, Mureș, Sibiu și Sălaj – există o suprafață totală de teren agricol de 2.381.073,79 ha ce ar putea fi exploatată.
În anul 2020, în județul Cluj suprafața de teren agricol ce a putut fi exploatată a fost de 348.816,34 ha.
În baza Legii nr. 1/2004, pentru organizarea cât mai eficientă a agriculturii românești a fost înființată Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, un organism ce funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare in Agricultură. APIA Centrul Județean Cluj face parte din cele 6 Centre Județene amplasate în zona de Nord-Vest a României.
Datorită progresului cunoscut de aceasta ramură, motivați de ajutoarele ce le primesc prin accesarea subvențiilor și programelor de suport destinate sectorului privat din mediul rural, tot mai multă populație revine în zonele rurale, exploatând suprafețe mari de terenuri agricole sau suprafețele ce reprezintă grădinile de pe lângă casele unde și-au stabilit reședință.
(…)
Țăranii de ieri au devenit FERMIERII de SUCCES de astăzi. Fermierul este o persoană fizică sau juridică, un grup de persoane fizice sau juridice, care indiferent de statutul juridic pe care îl deține desfășoară o activitate agricolă.
De la Tânăr Fermier la Mic Fermier, într-un timp destul de scurt, dar cu multa dăruire și muncă, se poate ajunge Mare Fermier cu peste 50 de hectare de pământ în exploatație. Mecanizarea agriculturii joacă un rol important în parcurgerea acestor trei etape, fiind un factor esențial în reducerea costurilor raportat la creșterea calității lucrărilor, respectiv la creșterea cantității și calității produselor.
Prin dezvoltarea agriculturii, fermierul român a devenit un stâlp important al societății românești, fiind prin taxe și impozite unul dintre susținătorii economiei românești.
Fragment din ”DRAG DE PĂMÂNT – ţăranul român, împroprietărit pe vremea domnitorului Alexandru Ioan CUZA, ajuns astăzi FERMIER DE SUCCES” – Ioan MERCA, Director Executiv APIA Centrul Județean CLUJ (APIAGRICULTURA, 22 ianuarie 2021)
