• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Irigații agricole din puțuri – primesc vreun sprijin fermierii? Răspunsul ministrului Oros!

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Se dau fonduri europene sau se acordă vreun sprijin fermierilor care vor să investească în sisteme de irigații alimentate cu apă din puțuri? Lipsa unei infrastructuri de irigații sau existența unor râuri importante care să deservească culturile agricole îi determină pe fermieri să caute și alte soluții în lupta cu seceta. Dan Corbuţ, administratorul fermei Agroind Cauaceu, l-a chestionat pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 4 februarie, cu privire la posibilitatea finanțării de către ministerul de resort pentru investițiile în irigații cu apa din pânză freatică, prin puțuri.

    ”Am mai ridicat această problemă la o întâlnire cu dvs. Ținând cont că în județul Bihor, mare parte a zonei agricole este poziționată în zone unde nu avem râuri foarte importante și v-aș întreba dacă aveți în vedere a se aloca fonduri și pentru irigațiile prin foraje”, a fost întrebarea adresată de Dan Corbuț în cadrul conferinței „Orașe și Comunități. Viziunea 2030”, eveniment care face parte din seria de evenimentelor dedicate dezvoltării sustenabile a orașelor din România.

    Citiți și: PUȚURI PENTRU IRIGAȚII: cum se fac, cât costă și cât durează lucrările!

    Ministrul a justificat în răspunsul său că responsabilitatea pentru apa folosită din pânza freatică aparține Ministerului Mediului. ”(..) Este un răspuns pe care și eu l-am cerut celor de la Ministerul Mediului pentru că permisiunea de a se fora, sigur la o anumită adâncime, o au ei, care sunt responsabili de această resursă de apă, și de resursele supraterane dar și cele subterane. Și acolo ei au niște studii și expertize după care pot sau nu să dea permisiunea să se facă foraje la o anumită dimensiune pentru diverse utilități”, a explicat ministrul.

    Acesta a mai transmis că există teoria, în alte părți ale lumii unde s-a recurs la aceste foraje în 20-30 de ani dacă apa a fost utilizată în mod intensiv pentru agricultură s-a produs o deșertificare care a rămas pentru totdeauna. ”Și aici responsabilitate pentru câtă apă de consumă prin foraje o au ei și ei dau aceste avize. Știm, și dvs știți, că nu toată suprafața agricolă a țării are o rețea hridrografică supraterană care permită irigațiile sau extinderea actualului sistem de irigații. Dar aici răspunsul este clar: nu noi stabilim câtă apă se poate folosi din resursele subterane”, a subliniat Adrian Oros.

    Reamintim că creșterea suprafețelor amenajate pentru irigații, cu prioritate în zone afectate de secetă, precum și creșterea eficienței utilizării apei în activitatea de irigații este o prioritate transmisă de actuala coaliție de guvernare. Potrivit programului de guvernare, în acest sens, vor fi adoptate următoarele măsuri:
    • implementarea Programului Național de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigații din România (PNI);
    • asigurarea apei până la stația de punere sub presiune preluate de către organizațiile de îmbunătățiri funciare și/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe;
    • finalizarea obiectivelor de investiții aflate în diferite stadii de execuție și proiectare;
    • modificări în prioritizarea investițiilor în funcție de zonele vulnerabile, cu risc de aridizare și deșertificare;
    • modificări în ordinea de abordare a planului de investiții, care să stimuleze creșterea gradului de utilizare a lucrărilor existente și să garanteze recuperarea investițiilor pe seama sporului de producție agricolă realizata;
    • exploatarea amenajărilor de irigaţii supuse reabilitării în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor de comunicaţie, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri, ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului.

    Rezultate preconizate:
    • creșterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80%;
    • reducerea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28%;
    • eliminarea degradărilor apărute la construcțiile hidrotehnice aferente canalelor de irigații;
    • reducerea tarifului/1.000 m3 apă pompată;
    • facilitarea accesului direct al fermierilor la apa pentru irigații;
    • creșterea numărului de echipamente utilizate pentru distribuirea apei pentru irigații;
    • creșterea suprafeței irigate deservită de infrastructura de irigații.


    Te-ar mai putea interesa

    Agrinvest Credit IFN SA schimbă regulile în agricultură: credite până la 10 ani și reducere a dobânzii de până la 10%/an pentru cei disciplinați Ministerul Agriculturii trimite corpul de control peste comercianții care susțin că vând legume românești Șeful APIA: Fermierii care mai au de încasat subvenții pe hectar și animale! Litrul de lapte – 70 de bani în ferme și 2,4 lei în rapoartele oficiale. Daniel Buda cere explicații ANM: vijelii de 70 km/h și grindină. Județele unde sunt așteptate cele mai mari cantități de apă

    Ultimele știri

    Lovitură devastatoare pentru legumicultorii din Glodeanu Sărat: recoltele, distruse înainte de recoltare TIMAC AGRO România a marcat două decenii de prezență și dezvoltare pe piața agricolă din România! Noi fonduri europene pentru energie verde în ferme. Proiectele de finanțare se depun din 15 iunie Stațiunea Pomicolă Bistrița organizează un eveniment dedicat fertirigării și irigațiilor în cultura cireșului Crescătorii de animale – protest la Cotroceni. Fermierii cer intervenția statului în problema urșilor