• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum se vor împărți cele 500 de milioane de euro de la Bruxelles și de ce România nu mai poate aplica ”schema” compensațiilor din 2011

    agrointeligenta.ro

    Vestea că la Bruxelles s-a aprobat un sprijin suplimentar de 500 de milioane de euro a făcut vâlvă în rândul fermierilor. Toți se întreabă însă câți bani vor ajunge în România și mai ales pe ce criterii se vor face plățile către producătorii agricoli. 

    În presa internațională au fost prezentate cele trei criterii importante după care se vor acorda ajutoarele către fermieri. Este vorba de trei secțiuni: una pentru măsuri care să sprijine cheltuielile curente/cash-flow-ul fermlelor, una pentru măsuri adresate dezechilibrelor din piețe (cu o adresabilitate mare pentru țările afectate de embargoul rusesc) și o a treia secțiune pentru provocările/dificultățile punctuale din lanțul de producție.

    Criteriile stabilite la Bruxelles nu sunt clare pentru cei care fac agricultură în România și care se tem că țara noastră va fi, din nou, ”Cenușăreasa” banilor nerambursabili de la UE.

    La ședința de ieri a Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, a ridicat primul această problemă la discuțiile despre prețul laptelui. În opinia lui Frânc, după eliminarea cotelor de lapte, nu mai există o monitorizare riguroasă a producției de lapte, așa că nici nu se știe cât se vinde, cum se vinde și mai ales cui.

    ”Avem o mare problemă. Până acum evidența întregii producții de lapte pe vânzare directă și procesare o ținea APIA prin cadrul Direcției de cote. România este obligată în continuare să colecteze toate datele privind cantitățile de lapte și până în 1 aprilie anul următor, trebuie să facă raportarea la Comisia Europeană. Și revin. S-au obținut acei bani – 500 de milioane de euro și noi nu mai avem cotă. Am avut în 2011 ajutorul similar pe pierderile din 2009. Atunci am avut cotă și acel ajutor de 6 milioane de euro l-am împărțit fermierilor pe cotă, pe facturi, pe vânzare. Mâine primim banii, dar la cine îi dăm când noi nu avem nici o evidență a pieții laptelui?!”, a întrebat, retoric, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.

    Continuându-și ideea, Frânc precizat că ”acum, la APIA, sprijinul cuplat se dă doar în baza unui contract încheiat cu un procesator sau intermediar care preia laptele”.

    În privința sprijinului acordat pentru compensarea pierderilor provocate de embargoul rusesc, lucrurile sunt mai clare. ”Când vorbim despre efectele embargoului rus, criteriile de identificare sunt foarte clare: este vorba în primul rând despre acele țări, acei fermieri, acele companii care au fost afectate direct, care exportau în spațiul rusesc și acum nu mai au acces pe această piață”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru agricultură Liviu Harbuz la aceeași ședință, referindu-se mai ales la Polonia și Țările Baltice care, cu siguranță, vor primi o parte importantă din cei 500 de milioane de euro.

    Pe de altă parte, ”avantajul” României în cursa pentru aceste fonduri ar trebui să fie cel al prețului scăzut la lapte – la noi s-a înregistrat cea mai mare prăbușire imediat după eliminarea cotelor, de -15%. Nu ne mai ajută însă nivelul mic al subvențiilor totale încasate pe cap de vacă de lapte, întrucât cei 1.600 de lei calculați pentru 2015 sunt peste ce iau crescători din Spania, spre exemplu, au identificat deputații din Comisia pentru agricultură.

    În aceste condiții, crescătorii români de bovine au recunoscut că nu își dau seama cum vor fi împărțite fondurile suplimentare ce ar putea să vină și pentru agricultura românească. Același sentiment îl au și restul fermierilor, precum cei din sectorul vegetal care încă așteaptă să li se comunice cuantumul despăgubirilor pentru seceta din acest an…

    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Ilie Chifan produce un chefir artizanal unic pe piață, cu ciuperca tibetană! Producțiile obținute în această vară de fermierul Dimitrie Muscă la grâu, orz și rapiță! Document MADR: 333 lei/ha – cuantum maxim la despăgubirile de secetă la porumb și floarea-soarelui Absurdul irigațiilor din România: Fermierii cumpără pompe pentru stațiile ANIF ca să poată primi apă Maersk și-a suspendat operațiunile în portul Chornomorsk. Transporturile, redirecționate către Constanța

    Ultimele știri

    Fermierul Dacian Sabău a recoltat 7.500 kg/ha la grâu, fără un gram de fosfor aplicat. Ce produs a făcut diferența? Senatorul Sorin Moise a susținut modificările cerute de fermieri în Strategia biodiversității. Amendamentele – votate! Tehnologia care injectează îngrășământul direct la rădăcină. Farmorganix aduce în România utilajele Duport Liquiliser pentru fertilizare de precizie Presiunea asupra Guvernului crește: și industria furajelor cere modificarea Strategiei pentru Biodiversitate Zilele prunului – pe 6 august, la ICDP Pitești-Mărăcineni. Fermierii sunt invitați să descopere cele mai noi soiuri și tehnologii pentru cultura prunului