Cum a devenit România grânarul Europei când „ţara mânca mămăligă”
agrointeligenta.ro
România nu contează pe piaţa internaţională a cerealelor, chiar dacă exploatează una dintre cele mai mari suprafeţe agricole la nivel european. Situaţia nu se va schimba cât timp terenurile vor rămâne fărămiţate, iar intermediarii vor face legea în piaţă.
Fermierii români exploatează una dintre cele mai mari suprafeţe agricole la nivel european. Terenurile destinate agriculturii însumează aproape 62% din suprafaţa ţării, dar randamentul la hectar este la jumătate faţă de alte state agrare ca Franţa sau Germania. Există şi fermieri care obţin producţii record, dar aceştia sunt o raritate şi au atins acest nivel după zeci de ani în care au investit în tehnologie.
Mulţi proprietari, profituri mici
Dacă europenii au înţeles că nu pot scoate profit de pe suprafeţe mici, la noi sunt sute de mii de fermieri care deţin între unu şi cinci hectare. Problema fărămiţării terenurilor a atras atenţia ministrului de resort, Daniel Constantin, care remarcă o uşoară ameliorare a situaţiei.
„Problema legată de asociere este poate cea mai mare problemă. Eu mă bucur că lucrurile au început să se mişte. Pe zona APIA, în 2008 când s-a făcut prima solicitare de plată pe suprafaţă aveam în jur de 1,2 milioane de beneficiari care cereau la plată 8,5 milioane de hectare. Astăzi, la cinci ani, avem un număr mai mic de beneficiari, 1,08 milioane de beneficiari cu o suprafaţă de 9,8 milioane de hectare. Lucrul acesta înseamnă că oamenii au început să se asocieze, au început să îşi pună în comun pământurile care sunt destul de fărâmiţate în continuare”, a spus Daniel Constatin.
Capra vecinului
Dacă s-ar uni, fermierii români ar putea mai multe şanse de a negocia cu oficialii europeni. Fostul preşedinte LAPAR, Nicolae Sitaru afirmă că problema asocierii este foarte complicată, deoarece există foarte puţină încredere. Uniţi, fermierii ar putea să negocieze mai bine cu vânzătorii de talie mare, cum sunt lanţurile de supermarketuri, şi să obţină care să le asigure un câştig frumos.
Cei care au avut cu ce şi-au făcut propriile silozuri, mai ales pe piaţa cerealelor. Cine nu, vinde marfa direct de pe tarla şi primeşte preţuri de nimic. Anul acesta însă situaţia este diferă faţă de anii trecuţi, în sensul că primăvara a adus scăderea preţurilor la grâu şi porumb, după a explicat pentru Evenimentul Zilei Nicolae Sitaru.
Cu o agricultură în care doar puţini fac profit serios şi fac treaba ca la carte, nu e de mirare că jucătorii de pe piaţa locală nu au niciun cuvânt de spus pe piaţa externă. Denumirea de „grânar al Europei” atribuită României nu are fundament, căci, spune Nicolae Sitaru, s-a vândut atunci mult grâu, iar populaţia nu a mai avut ce să mănânce.
„Exportam grâu când ţara mânca doar mămăligă. Mereu a fost un decalaj şi există în continuare faţă de producţiile obţinute în Europa, pentru că la noi terenurile sunt fărâmiţate şi banii se duc în economia neagră. Producătorul, omul care stă în camp, nu fură TVA-ul”, a adăugat Sitaru, arătând acuzator către intermediari.
De unde vine mitul
Condiţiile meteorologice nefavorabile au generat o criză mondială a grâului în 1938. România a exportat în acel an peste 3 milioane de tone de grâu, nivel istoric. Statistica arată că în acel an producţia medie la hectar nu a fost foarte mare, plasându-se la 700 de kilograme la hectar. Dacă alte state, care au obţinut producţii mai bune, au păstrat grânele în hambare, România a exportat.
Nici astăzi nu stăm bine la capitolul agricultură. Potrivit statisticii oficiale, randamentul obţinut de România la grâu este cel mai mic din UE şi reprezintă jumătate din media europeană. Astfel, România a obţinut o producţie medie de 2.624 de kilograme/hectar, în vreme ce media europeană a fost de 5.434 kilograme la hectar. Producţia a fost de 5,19 milioane tone, mai mică cu aproape o treime faţă de anul 2011. Suprafaţa cultivată cu grâu în 2011-2012 a fost de 1,98 milioane hectare.
„România s-a situat pe locul cinci în rândul statelor membre, atât din punctul de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al producţiei obţinute la grâu comun şi pe ultimul loc din punct de vedere al randamentului”, se arată în comunicatul remis de Institutul naţional de Statistică (INS).
La porumb boabe producţia a scăzut la 5,92 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,72 milioane hectare, rezultând un randament de 2.170 kg/ha, de aproape trei ori mai redus faţă de media înregistrată la nivelul UE, de 6.150 kg/ha. În 2012, fermierii români au lucrat cea mai mare suprafaţă cultivată cu porumb din UE, înregistrând cel mai mic randament, iar ca producţie s-au clasat pe locul trei, după Franţa şi Italia.
Sursa: EVZ.ro
