Franța a adoptat legea care reintroduce acetamipridul și scutește de la autorizarea de mediu micile ferme de animale
agrointeligenta.ro
Parlamentul Franței a adoptat, cu un vot decizional, controversata lege Duplomb privind agricultura. Actul normativ susținut de Guvern include prevederi precum reintroducerea tratamentelor cu acetamiprid, un insecticid neonicotinoid interzis la nivelul UE, potrivit presei franceze.
Cel mai sensibil punct al textului, reintroducerea acetamipridului, a cărui utilizare este interzisă în Franța din 2020, este de data aceasta permisă prin decret în special „pentru a face față unei amenințări grave care compromite producția agricolă” și, în cazul unei alternative insuficiente, fără întârziere, în timp ce Comisia pentru Afaceri Economice a Adunării Naționale a dorit să limiteze această revenire la maximum trei ani. Textul prevede pur și simplu o clauză de revizuire la trei ani, pentru ca condițiile scutirilor să fie examinate de un consiliu de supraveghere.
Reintroducerea acestui insecticid din familia neonicotinoidelor este solicitată în special de producătorii de sfeclă de zahăr, care susțin că nu au nicio soluție pentru a-și proteja culturile. FNSEA, la fel ca Coordination Rurale (al doilea sindicat ca mărime ), denunță „ concurența neloială” din partea producătorilor europeni și se teme de importurile de zahăr sau alune produse cu pesticide interzise în Franța. Potrivit unor surse parlamentare, reintroducerea, așa cum este redactată, ar putea viza 500.000 de hectare de culturi.
Legea clarifică și posibilitățile de stocare a apei
Textul inițial al legii Duplomb viza facilitarea stocării apei pentru irigarea culturilor, într-un context de deficit de apă legat de schimbările climatice. Deși toți fermierii sunt de acord că agricultura nu este posibilă fără apă, aceștia sunt împărțiți în ceea ce privește rezervele, dimensiunea acestora și utilizările lor. Asociațiile au avertizat împotriva „ creării de mega-bazine care monopolizează resursele de apă în beneficiul agriculturii intensive”.
Articolul emblematic adoptat prevede o prezumție de „interes public major” pentru lucrările de depozitare, precum și o prezumție de „ motiv imperativ de interes public major”, de fiecare dată cu intenția de a facilita procedurile de obținere a autorizațiilor de construire.
Au fost eliminate din varianta finală a legii paragrafele mult criticate care preconizau crearea unei noi categorii de „zone umede grav degradate ”, care ar fi autorizat noi activități umane în aceste ecosisteme.
Extinderea fermelor de reproducție, legiferată
Textul legii adoptate propune facilitarea extinderii sau construitii de adăposturi noi pentru creșterea intensivă a animalelor prin majorarea pragurilor peste care fermele de porci și păsări de curte vor fi supuse procedurilor de evaluare de mediu din cauza emisiilor lor. Creșterea pragurilor pentru fermele de bovine a fost amânată pentru un text ulterior. Obiectivul este ca un adăpost de găini să fie nevoit să solicite autorizație doar pentru 85.000 de pui, față de 40.000. Pragul pentru ferma de porci crește de la 2.000 la 3.000 de porci. Această măsură nu s-ar aplica decât la sfârșitul anului 2026, deși federațiile de fermieri au cerut implementarea imediată.
Noile praguri pentru fermele de animale sunt aliniate cu directiva europeană privind emisiile industriale. Sectoarele zootehnice și FNSEA solicită alinierea lor la o altă directivă, mai permisivă. Această măsură, care va afecta doar 3% din fermele de creștere a animalelor, cele care se încadrează în regimul „instalațiilor clasificate pentru protecția mediului” , a fost criticată de asociații și de o parte a comunității agricole ca fiind emblematică pentru un text calibrat pentru o minoritate de fermieri. Principiul „ non-regresiunii” de mediu nu ar împiedica creșterea acestor praguri, conform textului.
